Ni se inoculeaza inca de mici sentimentul ca trebuie sa fim invingatori, si in special ideea ca nu trebuie sa ratam ci sa punctam victorie dupa victorie. De asemenea unii oameni nu vor sa recunoasca faptul ca sufera, barbatii nu au voie sa planga pentru ca, cica, asta e o slabiciune.
Sunt impotriva acestui lucru.
Oamenii perfecti nu sunt fermecatori, iar plansul este o stare care elimina tensiunile psihice. Eu una plang destul de des, (chiar daca nu sunt detinatoare de escuri remarcabile), insa nu suport sa ascund sub pres o nemultumire. Chiar mi s-a intamplat sa 'ma plang' unor persoane despre o anumita 'problema' sau neplacere, iar acestia sa-si imagineze lucruri grave, iar cand au cunoscut realitatea sa ramana surprinsi si sa spuna ca exagerez.
Nu stiu cum se elimina lucrurile neplacute: trebuie minimizate, sa te prefaci ca nu le vezi, sau trebuie sa le traiesti, sa plangi pentru a se consuma iar apoi se vor indeparta de la sine!
Cred ca va trebui sa mai studiez ceva psihologie pentru a trage o concluzie corecta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu