Se spune ca a gresi e omeneste sau ca omul e supus greselilor. Daca ma gandesc un pic mai bine, viata poate parea un (lung) sir de greseli.
Cel mai rau este atunci cand constientizezi ca nu mai poti remedia nimic dupa o greseala si ca iti raman doar regretele care nu ajuta (sau ajuta?), ca aproape nu-ti vine sa crezi ca ai facut acel lucru care ti-a intors existenta pe dos si timpul a trecut iar caile de intoarcere s-au ars...
Natura umana are caracteristica principala ->imperfectiunea!! Iar vietile oamenilor, au in general fundatia pavata cu greseli!! Iar greselile aduc cu ele consecinte, iar consecintele alte greseli (posibil)......
Stiu ca marea majoritate a oamenilor sustin ca isi asuma tot ceea ce fac si ca nu regreta, ba chiar ca ar repeta oricand totul. Cred ca ar putea fi o alternativa destul de ok fata de cea a regretelor.
Insa momentul in care apare o parere de rau poate fi considerat ca un fel de evaluare proprie si o constatare ca ai ratat un test sau ca ai obtinut un calificativ care te nemultumeste.
Uneori lectiile de viata pe care Divinitatea ni le preda sunt niste experimente destul de dure pentru noi biete fapturi cu destine atat de fragile...